De ce, învățând o limbă străină „ușoară”, ești mai predispus să te împotmolești?

Cu toții am auzit sfatul: Vrei să înveți o limbă străină? Alege una care este „înrudită” cu limba ta maternă și îți va fi mult mai ușor.

De exemplu, mulți chinezi consideră că japoneza este ușor de abordat, deoarece conține o mulțime de caractere Hanzi. La fel, pentru o persoană care vorbește franceza și dorește să învețe spaniola sau italiana, sună ca un „mod ușor”, având în vedere că toate derivă din latină, ca niște frați rătăciți de multă vreme.

La prima vedere, aceasta este într-adevăr o scurtătură. „Cum ești?” în franceză este Comment ça va?, în italiană este Come stai?, iar în spaniolă este ¿Cómo estás?. Vezi, nu-i așa că par o familie? Există multe similitudini în vocabular și în structura gramaticală.

Dar astăzi, aș vrea să-ți împărtășesc un adevăr contraintuitiv: uneori, tocmai această „similitudine” este cea mai mare capcană pe drumul învățării.

Cel mai familiar străin

Acest sentiment este similar cu cel al unei persoane care vorbește doar mandarina și încearcă să învețe cantoneza.

Vezi „我今日好得闲” (astăzi sunt liber/am timp), cunoști fiecare caracter, iar puse cap la cap, poți ghici sensul general. Crezi că e prea ușor! Dar când deschizi gura plin de încredere, descoperi că pronunția, intonația și chiar sensul de bază al unor cuvinte sunt diferențe ca de la cer la pământ față de mandarină.

Acest sentiment de frustrare, de „înțelegere vizuală, dar greșeală verbală”, este cea mai mare capcană atunci când înveți o „limbă înrudită”. Crezi că iei o scurtătură, dar de fapt, dansezi într-un câmp minat.

„Prietenii falși” (False Friends) din aceste limbi sunt cele mai mari pericole. Acestea arată exact la fel ca niște cuvinte pe care le cunoști, dar au un sens complet diferit.

Iată un exemplu: În franceză, „culoarea” (couleur) este un substantiv de gen feminin. Un francez care învață spaniola, văzând cuvântul color, va considera, bineînțeles, că este și el de gen feminin. Dar rezultatul? color în spaniolă este de gen masculin. O mică greșeală, care însă dezvăluie o lene mentală.

Acest tip de capcană este peste tot. Cu cât te bazezi mai mult pe „experiența” limbii tale materne, cu atât ești mai predispus să cazi în ea. Crezi că o iei pe scurtătură, dar de fapt, te îndrepți în direcția greșită.

Adevărata provocare: nu este să memorezi, ci să uiți

Învățând o limbă complet nouă, fără nicio legătură (cum ar fi chineza și araba), vei fi ca o pagină albă, acceptând cu umilință toate noile reguli.

Dar când înveți o „limbă înrudită”, cea mai mare provocare nu este „să memorezi cunoștințe noi”, ci „să uiți vechile obiceiuri”.

1. Uită-ți memoria musculară: Pronunția franceză este lină, iar accentul pe cuvinte este uniform. În schimb, italiana și spaniola sunt pline de ritmuri și accente săltărețe; pentru un francez, asta e ca și cum ai pune pe cineva obișnuit să meargă pe un teren plat să danseze tango – se va simți complet stânjenit.
2. Uită-ți intuiția gramaticală: Dacă te-ai obișnuit cu o anumită structură a propoziției, îți va fi greu să te adaptezi la micile diferențe ale „rudelor”. Aceste diferențe, deși mici, sunt esențiale pentru a distinge „localnicii” de „străini”.
3. Uită ceea ce consideri firesc: Nu mai poți presupune „acest cuvânt trebuie să însemne asta, nu-i așa?”. Trebuie să tratezi fiecare detaliu cu respect și curiozitate, ca pe ceva complet nou.

Cum să eviți aceste „capcane frumoase”?

Atunci, ce ar trebui să facem? Să renunțăm la această „scurtătură”?

Desigur că nu. Abordarea corectă nu este să eviți, ci să-ți schimbi mentalitatea.

Tratează această nouă limbă ca pe o rudă „care îți seamănă foarte mult, dar are o personalitate complet diferită”.

Recunoașteți legătura voastră de sânge (vocabular similar), dar respectați-i și mai mult personalitatea independentă (pronunția, gramatica și conotațiile culturale unice). Nu te gândi mereu „ar trebui să fie la fel ca mine”, ci fii curios „de ce este el așa?”.

Când întâlnești o dilemă, de exemplu, când vorbești cu un prieten spaniol și nu ești sigur dacă utilizarea unui anumit cuvânt este la fel ca în franceză, ce faci? Ghicești?

Din fericire, trăim într-o eră în care tehnologia poate elimina barierele.

Decât să te frămânți în tăcere, mai bine apelezi direct la instrumente. De exemplu, o aplicație de chat precum Lingogram, care are încorporată o traducere AI în timp real. Când comunici cu prieteni străini, te poate ajuta să treci instantaneu peste acele neînțelegeri care apar din cauza „similarității excesive”, permițându-ți să comunici cu încredere și, în același timp, să înveți cele mai autentice utilizări din conversații reale.

În cele din urmă, adevărata plăcere de a învăța o „limbă înrudită” nu constă în cât de „ușoară” este, ci în capacitatea ei de a te face să înțelegi mai profund limba în sine – că are atât rădăcini comune, cât și că a înflorit în flori atât de diferite și frumoase în propriile sale soluri.

Renunță la aroganța de a lua lucrurile de la sine înțeles și îmbrățișează umilința de a spune „așa deci!”. Doar atunci, această călătorie va deveni cu adevărat ușoară și fascinantă.