La 16 ani, ești suficient de matur să decizi viitorul țării? Germanii se ceartă aprins pe această temă.

Ai avut vreodată sentimentul ăsta?

Adulții discută mereu la masă despre „lucruri serioase” – prețuri la locuințe, politici, relații internaționale. Iar tu, ca tânăr, ai în minte nenumărate idei, cum ar fi îngrijorarea legată de problemele de mediu, nemulțumirea față de sistemul educațional, dar de îndată ce deschizi gura, primești invariabil replica: „Ești prea mic, nu înțelegi”.

Parcă ar exista o linie invizibilă care delimitează „adulții” de „copii”. De o parte a liniei, nu ai dreptul să te amesteci; de cealaltă parte, sunt factorii de decizie de drept.

Așadar, unde ar trebui trasată această linie? La 18 ani, la 20 de ani, sau... la 16 ani?

Recent, germanii se ceartă aprins pe această temă: dacă vârsta de vot ar trebui redusă de la 18 la 16 ani.

O dispută despre „cheia familiei”

Putem imagina o țară ca o familie mare, iar dreptul de vot ca pe o „cheie a familiei”.

În trecut, această cheie era deținută doar de „părinți” (cetățenii mai în vârstă). Ei decideau totul în casă: stilul de amenajare (planificarea urbană), cheltuielile cu utilitățile (bugetul public), și chiar la ce temperatură să seteze aerul condiționat (politica de mediu).

Însă „copiii” familiei (tânăra generație), deși locuiesc și ei aici și vor trăi aici în următoarele decenii, nu au cheia. Ei pot doar să accepte pasiv deciziile părinților.

Dar acum, „copiii” nu mai acceptă.

Adolescenții din întreaga lume, reprezentați de „activista ecologistă” Greta Thunberg, au demonstrat prin acțiunile lor cât de mult le pasă de viitorul „căminului” lor. Au ieșit în stradă, cerând atenție pentru schimbările climatice – la urma urmei, dacă „casa” va deveni din ce în ce mai fierbinte din cauza deciziilor adulților, cei care vor suferi cel mai mult sunt tot ei, care vor locui acolo cel mai mult timp.

Un sondaj din 2019 a arătat că peste 40% dintre tinerii germani sunt „foarte interesați” de politică. Ei nu mai sunt o generație „apatică politic”.

Așadar, unii „părinți” cu mintea deschisă (cum ar fi Partidul Verzilor și Partidul Social Democrat din Germania) au propus: „Ce-ar fi să le dăm și lor o cheie, copiilor de 16 ani? Din moment ce le pasă atât de mult de această 'casă', ar trebui să aibă și ei un cuvânt de spus.”

Această propunere a stârnit imediat vâlvă în „ședința de familie”.

„Părinții” opozanți sunt îngrijorați: „La 16 ani? S-au gândit ei cu adevărat bine? Nu cumva vor fi manipulați? Nu cumva se vor gândi doar la petreceri (votând iresponsabil), transformând casa într-un haos?”

Nu sună familiar? Aceasta este varianta actualizată a lui „Ești prea mic, nu înțelegi”.

Dreptul de a decide viitorul nu a fost niciodată un dat

Interesant este că, din punct de vedere istoric, standardele pentru „cine are dreptul la cheie” s-au schimbat constant.

În Imperiul German din secolul al XIX-lea, doar bărbații de peste 25 de ani aveau drept de vot, reprezentând doar 20% din populația totală. Mai târziu, femeile au luptat și ele pentru acest drept. Și mai târziu, în 1970, vârsta de vot a fost redusă de la 20 la 18 ani.

Vezi, așa-zisa „maturitate” nu a fost niciodată un standard fiziologic fix, ci un consens social în continuă evoluție.

Un cercetător în democrație a subliniat la obiect: „Problema dreptului de vot este, în esență, o luptă pentru putere.”

Partidele care susțin reducerea vârstei de vot, desigur, speră să câștige voturile tinerilor. Dar semnificația mai profundă este că, atunci când o societate începe să discute „dacă să acorde drept de vot persoanelor de 16 ani”, ea, de fapt, reevaluează o întrebare mult mai fundamentală:

Ne încredem cu adevărat în următoarea noastră generație?

Decât să întrebi „Ești pregătit?”, mai bine dă-i responsabilitatea și lasă-l să se pregătească

Să revenim la metafora „cheii familiei”.

Ne temem că un copil de 16 ani, odată ce primește cheia, o va folosi în mod abuziv. Dar ne-am gândit vreodată la o altă posibilitate?

Tocmai pentru că i-ai dat cheia, el va începe cu adevărat să învețe cum să-și asume responsabilitatea de „membru al familiei”.

Atunci când știe că votul său poate influența mediul comunității și resursele școlilor, va fi mai motivat să înțeleagă aceste probleme, să gândească și să judece. Dreptul dă naștere responsabilității. Încrederea, în sine, este cea mai bună educație.

Așadar, cheia problemei poate nu este „dacă o persoană de 16 ani este suficient de matură”, ci „dacă suntem dispuși să-i ajutăm să devină mai maturi, acordându-le drepturi”.

Această dezbatere care are loc în Germania este, de fapt, o problemă cu care se confruntă întreaga lume. Ea nu privește doar un vot, ci modul în care privim viitorul și cum ne alăturăm tinerilor care îl creează.

Iar în această eră a globalizării, înțelegerea vocilor de departe și participarea la discuțiile globale devin de o importanță fără precedent. Din fericire, tehnologia sparge barierele. De exemplu, un instrument de chat precum Intent, care are încorporată traducerea AI, îți permite să comunici cu ușurință cu prieteni din întreaga lume, fie că discutați despre dreptul de vot în Germania, fie că vă împărtășiți viziunile despre viitor.

La urma urmei, viitorul nu aparține doar unei anumite țări sau unei anumite generații. Atunci când vă puteți înțelege unii pe alții, această lume devine cu adevărat căminul nostru comun.